You are currently browsing the category archive for the ‘cuvântelnice’ category.

Pentru că mi se pare mult mai interesant, educat și rafinat să și știi de unde vin cuvintele argotice pe care le folosești ori ba, dar pe care le auzi prin agora. Bine, mie mi se pare etimologia cool în general, dar acest aspect nu trebuie să vă influențeze în vreun fel.

Cocalarul este, conform dex-online cocalar, cocalari s. m. 1. țigan bișnițar. 2. șmecheraș de cartier. 3. (peior. – între rromi) țigan de cea mai joasă speță. Read the rest of this entry »

Pentru că mi se pare mult mai interesant, educat și rafinat să și știi de unde vin cuvintele argotice pe care le folosești ori ba, dar pe care le auzi prin agora. Bine, mie mi se pare etimologia cool în general, dar acest aspect nu trebuie să vă influențeze în vreun fel.

Expresia ”(a face) caterincă”, cu sensul pe care-l știm/folosim – echivalentul lui ”a face mișto”/”a face bășcălie” și care înseamnă ”a ironiza” /”a lua în râs”,  este ușor perimată, deja. Viața argoului este veșnică, expresia argotică este o efemeridă. Astfel încât ”a face caterincă” era la modă acum vreo 10-15 ani. Iar prima atestare a utilizării sale are ca reper sfârșitul anilor ’30. Caterincă, izolat din contextul de mai sus, are sensul de ”ironie” și ”neluare în serios”. Read the rest of this entry »

Maimuță, în argoul românesc din anii ’20 încoace, păstrează în multiplele ei variante desemnarea unei falsificări, a unei imitări, un truc, o metodă de furt, de înșelăciune. Dar capătă și valențe noi, unele amuzante. Read the rest of this entry »

fulg(i) = păstoriți de vânt, albi, umblă în haită, uzi, nestatornici, lipicioşi

zăpadă = adunări impresionante de fulgi, organizează mitinguri colosale sub deviza ”noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă….”

viscol = dresor de fulgi paranoic care insistă să-și pună animalele la adăpost, cu orice preț

şleau = sistem de șine scufundate pentru pneuri

buf = (onomatopee) zgomotul făcut de zăpada aruncată de gospodarii nevăzuţi de pe acoperişuri, ce tocmai te-a ratat

de-a împinsul = sport de sezon implicând un autoturism şi unu-doi pedeştrii, pentru variație se aplică când pe la bot, când pe la spate.

nămeți = trotuare supraînălțate, cu adâncime variabilă; obstacole speciale pentru amatorii de exerciții cardio

troiene = sisteme defensive ridicate de municipalitate împotriva atacurilor surpriză ale călătorilor cu RATB-ul – denumirea vine de la Troia, legendara cetate cucerită cu un cal

claxon = zgomotul brusc care te face să-ți pierzi echilibrul și așa precar

gheață = face pe invizibila, se combină cu 1G pentru a te da pe spate

frământat(ă) = stare de agregare a zăpezii luată la șuturi de toată lumea – face față cu succes gheții (sic!)

aburire = orbire temporară pentru purtătorii de ochelari

lopată = echipament simplu și performant de fitness, tonifiază musculatura brațelor, abdomenului și spatelui, face fesele ferme și frumoase

sare = excesul său poate să economisească timp prețios și nervi, la limită poate chiar să-ți salveze viața

înjurătură = formă de comunicare verbală performantă – cu un număr limitat de expresii vei fi înțeles de absolut oricine, instantaneu

Mai rar cuvinte care să comunice, în funcţie de contex, atât sentimente pozitive cât şi negative, precum verbul a (se) termina, cu vasta sa familie şi sinonimele specializate, edificatoare.

Read the rest of this entry »

“Irefutabil nu înseamnă ce credeţi dumneavoastră, doamnă”

George Pruteanu; Emisiunea “Doar o vorbă să-ţi mai spun” Read the rest of this entry »

În faţă Universităţii, acolo unde erau buchiniştii, de-a lungul peretelui stă întinsă o sfoară pe care sunt legate foi de hârtie, foi identice sunt lipite şi pe numeroasele uşi şi ferestre ale impunătoarei clădiri. Pe ele, cursiv şi ordonat, cineva a scris: ATENŢIE! CADE GHIAŢĂ Read the rest of this entry »

Ai grijă de tine!

De obicei spus pe un ton mămos, de adâncă grijă și profund interes. Instinctul de conservare este unul din mecanismele de siguranță ale speciei, deci, care-i ideea? Poate urătorii se vor profund empatici dorind să-ți comunice că ar avea ei grijă de tine, dar dacă rămâi singur cu propria persoană gradul de risc crește, iar ei se simt obligaţi să te mobilizeze. Singura categorie psiho-umană la care s-ar potrivi ar fi ipohondrii. Și poate nici ei. Dacă această formulă le activează temerile obsesivo-protective?!

Cred, mai curând, că e de fapt o vorbă golită de conținut, o traducere mot-a-mot a americănescului ”Take care (of yourself)!”

Iată și o variantă de retraducere a expresiei în limba originală: ”Please be safe” Extrem de politicoasă, după cum puteți vedea. Oare vom auzi curând: ”Te rog, ai grijă de tine!”?

* împrumutată de la Panda

În “Cuvintelnic fără frontiere” a lui Andrei Cornea am găsit istoria scandaloasă a unor cuvinte care, adoptând o atitudine relaxată în plan moral, au decis să practice concubinajul.

Read the rest of this entry »

Susțin și particip