Maimuță, în argoul românesc din anii ’20 încoace, păstrează în multiplele ei variante desemnarea unei falsificări, a unei imitări, un truc, o metodă de furt, de înșelăciune. Dar capătă și valențe noi, unele amuzante.

O atestare literară bine cunoscută este pasajul din Craii de Curtea-Veche în care este evocată absența lui Pirgu în momentele în care ”avea de moșit vreo poliță cu maimuță”, sensul expresiei, deductibilă din context, este cea de falsificare.

În limbajul interbelic cu termenul maimuță era desemnată și geantă, servietă, valiză. Din acest sens a derivat în limbajul hoților termenul maimuțar – hoț de valize. De asemenea maimuța este și numele procedurii de furt cu ajutorul unei valize false, fără fund, care pusă peste aceasta este ridicată cu totul. Acestă tehnică a fost descrisă și sub numele marioara.

Fusese adus ca hoț de geamantane, de ”marioare”, la secție de minori. Să vă explic care aera tehnica ”marioarelor”. Deci ”marioara” era un geamantan de culoare verde, fără fund, cu mâner dublu, cu care se putea camufla un geamantan de dimensiuni mai mici. Nicu sălta valize cu acest sistem. (România Liberă, 1255, 1994)

Și mai recent, prin anii 2006-2007, surse on-line (dictionarurban.ro) și texte jurnalistice: ”Taximetriștii înșeală cu metodă <maimuța> (Evenimentul Zilei, 02.02.2007), descriu maimuța ca pe un”dispozitiv artizanal cu ajutorul căruia taximetriștii fură la aparat. Montată în instalația (aparatul de taxat – n.n.) taximetrelor, maimuța introduce impulsuri mărind valoarea cursei” (dictionarurban.ro, 07.11.2006).

Spre deosebire de aceste sensuri maimuța este folosită ca termen peiorativ pentru femei, uneori prostituate, chiar desemnând organul sexual feminin.

Cea mai neobișnuită – și necunoscută mie până recent- este legătura dintre maimuță și beție. Se presupune că apropierea se bazează pe faptul că beția aduce oamenii mai aproape de starea de animalitate sau prin imaginea unor mișcări dezordonate. Astfel mușcat de maimuță însemna atât beat cât și mahmur.

era suficient să se arunce o privire la vânzările de băuturi alcoolice și, mai ales, la faptul că se bea amestecat, pentru a se intui ușor că românul se trezește în tot mai multe dimineți mușcat de maimuță, scos de sub tractor, cu ochii mici și roșii, cu capul cât perna, cu limba încărcată ca o tartină, cu gâtul uscat și gust de perie de veceu. (Ziarul de Iași, 01.03.2007)

Cuvântul maimuță are echivalente argotice similare și în alte limbi europene. În engleză monkey are sens sexual, dar descrie și starea consumatorului de droguri. În franceza argotică singe înseamnă șef, patron, iar în italiana din nord scimmia trimite la starea de beție.

*din volumul ”101 cuvinte argotice” – Rodica Zafiu

Advertisements