You are currently browsing the monthly archive for November 2011.
Eram cufundată adânc în lectura unor basme – o să râdeți, dar este o activitate extrem de serioasă și profund academică – așa încât am auzit doar un huruit înfundat care se apropia, apoi: Read the rest of this entry »
Trebuie neapărat să vă povestesc despre o rețetă absolut genială găsită în Good Food de septembrie și adaptată un picuț. La tatăl ei, un chef al cărei nume nu-l țin minte, se dorea a fi vegetariană (lacto-vegetariană, de fapt), o brodare pe tema copturilor vest-europene numite generic plăcinte de casă – un fel de tocănițe acoperite cu un strat de aluat/foietaj/piure. Read the rest of this entry »
Futil, un neologism, este perfect sinonim cu inutil. Pentru că noi formăm antonimele prin prefixare cu in, ne, a, acest cuvânt care este antonimul natural al lui util la mama ei latină (futilis versus utilis) ne-a parvenit ca neologism. Nu ştiu de unde l-am luat dar mie îmi place să cred (fără motive, recunosc) că din engleză.
Adjectivul fu·tile ( fyt
l
) are, pre limba perfidului Albion, în afară de sensurile proprii inutilului românesc (zadarnic, fără scop sau rezultat, fără importanță, frivol) și un sens aparte – de a te purta nebunește sau prostește– în expresii ca ”don’t be so futile!”
Dar eu vreau să mă refer, aici și acum, la contextul în care acest cuvânt s-a înfipt în urechile mele și a rămas acolo: ”Resistence is futile” A opune rezistență, a rezista pe poziții, a te zbate să scapi, o acțiune cu semn contrar agresiunii, reacție natural umană – obligă-mă să fac ceva și prima reacție va fi una de rezistență.
Și de aici gândul mi-a zburat direct la al nostru ”a juca în frâu/ham”. A scutura din când în când constrângerile pentru a le reevalua trăinicia, în accese de independență, din încăpățânare, din dorința de a renegocia contractul, din plictiseală uneori – rezultatul: o mutare a chingilor cu 3 mm mai la dreapta/stânga sau dureroasa smucire a zăbalei. Un bici pe spate nu este exclus. Bad behaviov.
Jucatul în chingi devine, mai devreme sau mai târziu, deci, futil. Şi, iată, nu am discutat o secundă despre jucatul pe sfori, manipularea prin aţe – jocul de marionete. Rezistenţa fiind futilă – şi cu toţii ştim că este adevărat odată ce ai acceptat hamul/frâul – futilitatea capătă culoarea gesturilor resentimentare și obstinente. Futilitatea poate fi temperamental nărăvașă, dar bine strunită, este iluzivă dar adusă cu picioarele pe pământ, gestică, redundantă şi, uneori, creativă.
Sofisme, ştiu.
”Ai numai gărgăuni în capu’ ăla!” spuneam eu unei amice la telefon când, cu un pocnet îndesat, în fața mea aterizează o insectă mare, mare. Read the rest of this entry »
Lui Tetris, pentru că nici o curiozitate nu trebuie să rămână nelămurită
A fost odată ca niciodată o grădină, un artist-creator și un boț de lut. Da, știu că știți povestea! Atunci și acolo a luat naștere noțiunea de inocență. Pierderea sa s-a întâmplat la scurt timp după. Read the rest of this entry »