…………….sau cum să devii propriul tău bancher.

Vineri, cu două săptămâni în urmă:

”S-au dus banii, de data asta chiar trebuie să scot de dincolo!” am mârâit eu în barbă (dincolo însemnând un cont de back-up cu ceva bani rămași pe fundul sacului)

Alter-ego-ul meu, care până atunci era ocupat cu privitul pe fereastră, tresare brutal și întoarce privirea spre mine.

”Ce-ai spus?” face el.

”Am spus ca nu mai am bani, o să scot de dincolo.” repet eu cu grijă.

”Pe ce ai dat banii?!” mă întreabă el, încruntându-se.

”Păi: ultima rată la școală…..” încep să enumăr eu, apoi îmi iau seama. ”Ce, ești dus? Știi prea bine pe ce s-au dus!” mă enervez.

”Am stabilit că de dincolo nu scoatem, nu?!” îmi șoptește el printre dinți.

Ridic din umeri. ”Am stabilit, dar ce vrei să facem?! Îi punem înapoi.” spun eu cu o siguranță pe care nu o simt de fel.

Se întoarse cu spatele la mine, rămase așa, încordat. Consideram discuția încheiată când îl aud.

”Dacă scoți, pui la loc cu 50% mai mult!” Mă privea pe sub sprâncene cu mare atenție.

”OK!” zic, după o pauză, știind că va sta ciocan pe capul meu să mă țin de cuvânt.

Așa că astăzi, zi de leafă, am de returnat 300 de ron. Cu dobândă cu tot. Alter-ego-ul meu așteaptă vigilent intrarea banilor în cont, eu mă gândesc la leafa ciopârțită și îmi spun: Wabi-sabi, o fi de bine.</p

Advertisements