Cristalină, viu colorată, fluorescentă și timidă. Tratată cu căldură se topește ușor, curge (fluere) cum spuneau latinii care au botezat-o în consecință: Fluorina. Versatilă, se ocupă de ceramică și lentile, se bagă în sufletul fierului topit, asta când nu generează fluor. Este o delicată, o fragilă – doar 4 duritate – așa că admiratorii săi o poartă tăiată în caboșon cu domul acoperit cu cuarț de stâncă, ca Albă ca Zăpada în caseta ei de cristal.

Ca halogenură e destul de pură, molecular păstrează proporția 1 calciu – 2 fluor. Se întâmplă însă să-și vâre coada metalică ytriul, adânc vreau să spun, înlocuind până la 0 cincime din calciu. Florina de ytriu e colorată violet sau gri și trebuie să am și eu una.

Dar, cu adevărat rupe gura târgului în varietățile sale rubanate. Blue John este maternitatea britanică unde se prăsesc fluorine tărcate spectaculoase. Și pentru că o imagine face cât o mie de cuvinte iată două, preluate de pe acest site.

Bucățica mea este verde pal, de culoarea celei de pe copertă iar la chioșc am lăsat, singură și tristă un exemplar gri pe care îl bănui penetrat de ytriu.

Advertisements