Teodora mi-a pasat această dulce sarcină: să-mi amintesc cum am crescut pe lângă cărţi. Cu mare plăcere mă conformez.
„Citeşte-mi o poveste” a fost solicitare mea preferată, „încă una, te rog” a fost a doua. Primele lecturi – „Poveşti nemuritoare”, multe, variate, minunate, apoi treptat Jules Verne (favorite: Copii Căpitanului Grant, Căpitan la 15 ani, 25 de mii de leghe sub mări”), Karl May, Eugene Sue cu ale sale „Misterele Parisului”, Paul Feval, Alexandre Dumas. La un moment dat l-am descoperit pe Jack London şi m-am îndrăgostit. Apoi pe Camil Petrescu, Panait Istrati, Mircea Eliade romancierul, Radu Tudoran, Vintilă Corbul.
Citeam. Literatură mai mult decât lecţii. O carte mi-a fost făcută bucăţi, după repetate ameninţări: „Mai lasă cărţile alea şi pune mîna şi învaţă. Avem, cred, 13-14 ani. Era o carte cumpărată de mine. Am plâns, de ură şi neputinţă.
În liceu băteam librării pustii şi făceam cozi la Librăria Eminescu. Acolo primirea şi vânzarea cărţilor se făcea rapid şi pe şest, ca un lucru ruşinos. Se deschidea o uşă laterală, se punea o măsuţă, se aduceau pachetele de cărţi – poate 10 titluri, coada se forma pe principiul bulgărelui de zăpadă, într-o oră afacerea era încheiată, lumea cumpăra tot, absolut tot, fără mofturi. Astfel m-am ales cu un volum numit „Miturile Chinei Antice” pe care nu l-am citit nicicodată dar care a rezistat cu îndîrjire tuturor scuturărilor mele periodice ale bibliotecii. Tot astfel am dat peste cărţi minunate precum Intermezzo – Marin Mincu.
Iubesc poveştile, iubesc aventurile, aşa că am citi cu patimă şi completă pierdere de sine, din nou şi din nou: James Clevell – toate, „Pe aripile vântului”, seria Dune, „Old Sutherhand” şi „Winnetou, Jack London, Vintilă Corbul (Cădere Constantinopolelui, seria dinastiei Sunderland Beauclair).
După revoluţie s-a umplut piaţa de cărţi iar eu am descoperit SF-ul. Primul număr din colecţia Nautilus a editurii Nemira a fost „Vânătorul de recompense” – Philip K. Dick. Am cumpărat constant până la numărul 70, completate cu alte apariţii la alte editurii. Apoi SF-ul şi-a pierdut mare parte din farmec.
Tot pe atunci l-am aflat pe Ioan Petru Culianu. Eram la un stand de cărţi în staţia de metrou. Treceam zilnic, îmi trebuia doar o privire ca să ştiu dacă sunt apariţii noi. M-am oprit atrasă de coperta „Călătorii în lumea de dincolo”. Am ridicat-o s-o răsfoiesc. Lângă mine doi tineri discutau tot despre ea, unul dintre ei mi-a aruncat o privire gen „Uite cine e interest de Culianu” Cu nedeghizat dispreţ. Am cumpărat-o şi am fost fascinată.
Şi cum una duce, în cazul cărţilor, la mai multe, l-am cunoscut şi pe Eliade – istoricul religiilor, Durkheim, Dumezil, Oişteanu, Girard, Ginzburg, Weber. Lume multă şi bună cărora li s-a adăugat, în top, George Duby şi Umberto Eco.
Iubesc poveştile, iubesc legal-thriller-urile şi aventura, aşa că am citit cu uriaşă şi infantilă plăcere James Grisham şi Frederich Fortsyte, Michael Crichton şi Jeffrey Archer, Tolkien şi G.R.Martin. Îmi plac sudamericanii, cărţile despre Bucureşti, studiile doamnei Constanţa Ghiţulescu, Julian Barnes şi Paul Auster. Am citit ca pe un roman minunat „Bucate, vinuri şi bucate româneşti” şi recomand oricui „Zile de pescuit”.
Pentru o lectură de vacanţă voi alege mereu o aventură, cu dragoni, supereroi, mafioţi, nave stelare, fantome, piraţi, bătălii epice, trădări şi destine sucite – nu toate grămadă, evident. Dar puneţi-mi în mână o carte de sociologie/psihologie/antropologie aplicată şi veţi avea recunoştinţa mea eternă.
A, da. Şi manifest un comportament obsesivo-compulsiv când e vorba de cumpărat cărţi.
Asta fu. Mulţumesc de răbdare. O dau mai departe lui Beausergent – pentru că şi-a dorit-o, lui costi – pentru că-mi doresc eu şi Lady-ei Ja pentru că-i plac provocările.
23 comments
Comments feed for this article
November 28, 2010 at 6:57 pm
teodora
Andrei Oişteanu îmi place şi mie. Noua lui carte mă incită la a o citi -fragmentul pe care Polirom îl publică pe propriul site reuşeşte să zgândăre curiozitatea:
http://www.polirom.ro/catalog/carte/narcotice-in-cultura-romana–istorie-religie-si-literatur-3794/arunca_o_privire_fragmente_1.html
Faine lecturile tale. Traiect interesant, bogat, divers.
De Julian Barnes uitasem complet, la fel şi de Panait Istrati – doi dintre preferaţii mei. Nici de sud-americani n-am pomenit, noroc că mi-ai adus aminte de ei.
Sunt şi nume depre care n-am auzit (Constanţa Ghiţulescu, de ex.)
Mulţam c-ai scris despre asta şi c-ai dat mai departe leapşa.
November 28, 2010 at 7:56 pm
divagaţii
Draga mea, poti avea spre lecturare orice carte doresti din biblioteca mea. Cere si ti se va da! 🙂
Eu iti multumesc. Pentru ca imi place enorm sa vorbesc despre carti. Alter-ego-ul meu tocmai imi spune ca imi place sa vorbesc enorm punct. 🙂
November 28, 2010 at 8:15 pm
teodora
Mulţam fain de ofertă.
Daria, alias puideblog, avansa o idee inedită – anume să vorbim despre cărţile care, în mod nefericit, au o altă întrebuinţare decât cea destinată lecturii.
Mie mi s-a părut fain subiectul. Cred că ar aduce-n atenţie situaţii amuzante.
Dacă şi ţie-ţi place, poate o determinăm să pornim o leapşă (şi) pe tema asta. 🙂
November 28, 2010 at 8:20 pm
divagaţii
Au, dureros. Eu practic lectura si/sau transferul de proprietate. Dar, da, ma bag. 🙂
November 28, 2010 at 9:24 pm
Daria B.
Faine cărți ai citit, Cătălina. Începutul tău cu ”citeşte-mi o poveste” mi-a amintit cum o chinuiam eu pe bunică-mea înainte de a adormi, cu “spune-mi o poveste”, şi începea săraca de fiecare dată şi adormea ea spunând-o şi io, sadica absolută, o trezeam să mi-o termine şi până la urmă tot eu o terminam şi o adormeam pe ea…
Teodora, sigur ai văzut-o pe Constanţa Ghiţulescu la una din emisiunile lui Patapievici cu ea, şi la Nocturne a fost invitată relativ recent. Mi s-au părut foarte interesante poveştile despre cărţile ei (studii mai degrabă), dar nu mi-a ajuns nici una în mână deocamdata.
November 29, 2010 at 6:18 am
divagaţii
Da, despre Constanta Ghitulescu am aflat si eu tot din emisiunea lui Patapievici. Bune la ceva si emisiunile astea culturale. 🙂
November 28, 2010 at 9:27 pm
Daria B.
a, şi am uitat să vă întreb, leapşa asta musai trebuie dată mai departe? eu nu ştiu dacă am cui s-o mai dau, dacă rămâne la mine ce se întâmplă?:( în privinţa celei cu alte utilităţi ale cărţilor, poate e cam deplasată, nu ştiu, era doar o idee. mi-au venit alte două între timp:))
November 29, 2010 at 6:21 am
divagaţii
Pai, de aia se numeste leapsa, nu?! Dar nu cred ca e obligatoriu.
Eu vreau sa ascult si celelalte idei.
November 29, 2010 at 6:39 am
Teodora
@puideblog – Probabil că am pierdut taman emisiunile cu pricina, altminteri aş fi ţinut minte, că-nţeleg că personagiul nu-i de trecut cu vederea (o să caut pe youtube, să recuperez pierderea).
Ar fi bine să dai mai departe leapşa, mie îmi place că pe măsură ce citesc (la tine, la Gabi, la Cătălina etc.) am revelaţii de genul: “A, da, Julien Barnes! Cum am putut să-l uit?” sau “A, da, “Singur pe lume”! sau “A, da, Herta Muller” etc.) Dar, cum vrei tu, bineînţeles.
Ideea cu folositul cărţilor mi s-a părut mişto nu pentru că ar avea vreo legătură cu lectura, ci pentru că e o sursă de amuzament (sau aşa-mi pare mie). Plus că dă seama despre inventivitatea poporului român.
Mi se pare că face parte din categoria “mi s-a rupt cureaua de la bicicletă, dar lasă că pun un crac de la ciorapii lycra” sau “s-a spart baia de ulei, dar stai că rezolv, pun un guguloi de cingo”. Chestii de-astea… 🙂
Alte două idei? De-abia aştept să aflu despre ce e vorba.
November 29, 2010 at 6:51 pm
Daria B.
S-a făcut, am dat startul la o nouă leapşă. 🙂
November 30, 2010 at 7:09 am
Teodora
@puideblog – Daria, eu una mă bucur. Am citit ce ai scris pe blogul tău, am zâmbit pe ici pe colo, mi-am mai amintit de (nişte titluri de) cărţi, cufundate-n uitare.
Cum am o clipă liberă, revin şi eu cu răspunsurile la aceste probleme existenţiale. 🙂
În minte, am deja ideile, planul, aducerile-aminte, urmează doar să le aştern pe hârtia electronică. În curând. 🙂
November 30, 2010 at 8:11 am
Daria B.
Aştept cu nerăbdare…
December 1, 2010 at 10:26 pm
Vârste şi cărţi « constantin
[…] cu plăcere unei lepşe primite de la Cătălina despre lecturile mele privite […]
December 4, 2010 at 10:34 pm
Celălalt labirint… « Beausergent's Blog
[…] primit cu încântare o leapşă de la Cătălina, despre cum ni s-au împletit, în viaţa fiecăruia, cărţile cu vârstele şi am furat titlul de […]
December 5, 2010 at 6:13 pm
beausergent
Multumesc tare mult pentru leapşă. Cum intrasem în criză de timp am răspuns repede-repede, constatând în final că am uitat mulţi autori importanţi pentru mine. Rămâne o temă cu caracter permanent 🙂 ! Mulţumesc!
December 5, 2010 at 6:15 pm
beausergent
Şi, în afară de lecturile din copilărie, constat că am bătut cărări livreşti destul de îndepărtate! 🙂 Sau poate doar aşa mi se pare…
December 5, 2010 at 6:15 pm
beausergent
îndepărtate de cele ale tale, voiam să spun…
December 5, 2010 at 6:46 pm
divagaţii
@beausergent.
Cu mare drag. Si eu am uitat multi autori, multe carti, e o leapsa la care raspunzi ca sa constati, inciudat, ca ai lasat multa lume buna pe dinafara.
Da, diferite cararile, tu pari un tip constant in a citi literatura de calitate, eu ma voi lasa tentata mereu de cate o comerciala oarecare. In definitia mea pentru un scriitor bun sta la loc de cinste calitatea de povestitor. Trebuie sa ma farmece, sa ma seduca, sa ma zgaltaie, sa ma lase cu gura cascata si dorinta fierbinte de a fi in stare sa povestesc la fel de bine.
Dar, dupa cum vezi ne intalnim si ne dovedim curiosi tocmai datorita diferentelor. Importante sunt inceputurile. 🙂
December 8, 2010 at 8:55 am
superJA
UPS m-am trezit pe lista!
Azi la finele zilei postez o leapsa veche de când lumea ce am primit-o de la tetris si apoi ma ocup si de asta… pentru ca e legata de vremurile mele necenzurate domnule…
December 10, 2010 at 2:01 pm
superJA
Cat am revenit si-am citit cu atentie la tine, la beau, tetris, tema de care am sa ma ocup curând nu de alta dar imi place sa simt aromele trecutului la fiecare altfel. Avem ceva puncte comune pe ici pe colea… :F
M-am oprit putintel la fraza “Apoi SF-ul şi-a pierdut mare parte din farmec.” –
hmmm, Flatland e SF si nu unul oarecare, ci un SF matematic de geometrie plana… cu toate ca in spate e o parabola a societati umane traspusa in grafic. Oare o sa-ti placa?
Culianu, venit de la tine, a fost microbul pentru Flatland (tu stii) si tare ma bucur ca am urmat firul pentru ca e o carte ciudata. (iar pe mine ciudateniile ma atrag!).
December 11, 2010 at 8:26 am
divagaţii
Ma refeream la SF-ul ca gen literar. Dune ramane una dintre cartile mele favorite. (Chiar, nu am mai citit-o de mult.) Nu mi-ai picat in mana nici un SF care sa ma impresioneze, in ultimii ani. Dar am descoperit fantasy-ul. Tolkien si G.R.R.Martin. Acolo sa vezi povesti…..E iarna iar, astea se citesc la caldurica, de sarbatori, intr-o liniste tihnita.
Si eu mi-am dorit sa citesc Flatland atunci, dar se intampla prin 92, unde sa o gasesti. Apoi am uitat de ea, mi-am amintit plasticitatea expunerii din episodul supa-lingura abia cand l-am scos pe Culianu pentru tine. Pentru ca l-am mai rasfoi in treacat, in picioare, in fata bibliotecii, nostalgica.
Posta Romana lucreaza si in beneficiul tau, zilele astea. 😛
December 11, 2010 at 2:58 pm
superJA
Iupiii… ce ma bucur. Voi sta cu ochii pironiti pe cutia postala 😀 (îmi plac pachetele de orice fel. Mai astept unul din America… deci chiar ma pun la pazit curând, sa nu pierd urma surprizelor)
:piruiete pe-un picior: :deja simt miros de sarbatori: :cu cojonaci in cuptor: 😆
P.S. Felicitari pt. haiku!!! l-am citit ieri… interesant domeniu.
December 11, 2010 at 4:11 pm
divagaţii
Am fost la Muzeu azi! Oho, ce minunatii. Mi-as bucura consecventul auditor cu poze, caci povesti gaseste baba, dar n-am scula (nici macar miniscula in tipar Toparcian). Se impune o scrisoare Mosului, in regim ASAP. Dar m-am luat cu vorba – doamna – si uita-i sa-ti spui: oamenii se intorc pe la sfarsitul lui ianuarie si au niste pietre frumoase si ieftine, mama, mama. Te astept cu solicitari. Si, cica se intampla si pe la Cluj lucruri din astea. 🙂