Dragii moșului, este vremea să vă spun povestea drobul de sare, cel pe care este bine să nu-l plasați pe sobă și, mai ales, să-l consumați prea repede. Pe care, într-o viață anterioară – soldat roman fiind – l-ați fi primit ca leafă (sale – salarium) iar în zilele noastre îl găsiți mărunțit și cu diferite arome cu utilizare culinară dar și în stare brută la botul vacii sau al oii. Halit este numele său și e doar o întâmplare că acesta ne duce cu gândul la mâncare. Această clorură de sodiu ce dă gust majorității alimentelor, potențează arome și dă naștere unei sete nemuritoare, în stare brută poate fi  transparentă dar și variat colorată. Spectaculoasă este cea albastră obținută prin iradiere.

Eșantionul meu arată ca o bucată de mango zaharisit, marmorat cu albe urme ce le visez de zahăr, sărate totuși – am gustat.

Advertisements