A (se) da în stambă =  a tipări; a face public un fapt, un eveniment; a se face de râs; a compromite

Stambă este o ţesătură de bumbac cu desene, obţinute prin imprimare. Cu siguranţă că, întrebaţi de provenienţa  acestei expresii, îi veţi căuta şi probabil găsi, locul de naştere, în asocierea cu alte vorbe “bazate” pe textile precum: a-şi da în petic, după sac şi petic, şi-a găsit sacul peticul.

Iată însă cum s-a întâmplat de fapt. Stambă mai înseamnă şi “teasc de tipografie”, neologism din italianul “stampa” (există chiar şi “stampare” cu sensul de a imprima prin deformare pe metale şi “stampă/stampe” imagine imprimată după o placă gravată ) Sensul iniţial a expresiei a da în stambă era de “a da la tipar, a tipări”. De la noţiunea de “a face cunoscut unui public larg” sensul  s-a mutat practiv instantaneu la “a face bine cunoscut,  a face celebru” Iată cum apar cele două aspecte punctate în scrierile vremii: Un hrisov de la 1817 nota “s-au dat în stamba tipografiei politiceşti a oraşului Eşului”;  iar Anton Pann scria “Căci era vestită şi în stambă dată / De  văduvă grasă, putredă bogată” (Povestea vorbii).

Cu timpul, limbajul uzual a selectat dintre toate felurile de faimă obţinută prin apariţiile în presă pe cea negativă, modificând şi forma expresiei din “a fost dat în stambă” în “s-a dat în stambă”, cu sensul de “a-şi arăta fără să vrea proasta creştere sau cusururile”, sens consemnat de Dicţionarul de Exprsii şi Locuţiuni ale Limbii Române din 1985.

Din simplă formulă tehnică, acestă expresie a urmat traiectul tuturor cuvintelor şi frazeologiilor legate de noţiunea de răspândire a informaţiei: a trage clopotele, a bate toba, a trâmbiţa, ajunse să caracterizeze şi să blameze limbuţia şi indiscreţia.

Iar vechiul “dat în stambă” a fost înlocuit cu “a da la gazetă” cu sensul de a face publicitate, de cele mai multe ori nu una pozitivă. Mirajul publicităţii depăşeşte frecvent dezavantajul referinţelor reprobabile, situaţie surprinsă şi de Cehov în nuvela Bucurie, în care un personaj şters, insignifiant, se laudă cunoscuţilor cu notiţa din ziar, care îl scoate pentru moment din anonimat, relatând accidentul produs la beţie. Nimic nou sub soare, deci.

* Ochit în Dicţionarul de Expresii Româneşti – Stelian Dumistrăcel

Advertisements