Uneori sunt simpatici (2)

azi, Winston Churchill

• E imposibil să obţii o condamnare pentru sodomie din partea unor juraţi englezi. Jumătate din ei nu cred că sodomia este posibilă, iar cealaltă jumătate o practică.

• N-o iau pe nevastă-mea la Paris pentru că nu te prezinţi cu o bucată de cârnat la un banchet.

• Părerea mea despre New York este că ziarele sunt prea groase şi hârtia igienică prea subţire.

• Golful este o incercare ineficientă de a trimite o sferă incontrolabilă într-o gaură inaccesibilă, cu instrumente inadecvate scopului.

• Marina regală – rom, sodomie şi lovituri de bici.

• O dezbatere fără onorabilul membru ar fi ca Hamlet fără al treilea gropar.

• Îmi plac porcii- câinii se uită la noi de jos în sus, pisicile se uită la noi de sus în jos, pe când ei ne tratează ca pe egalii lor.

* din volum “Antologie de vorbe de duh” – Des MacHale

Târâie-brâu

Târâie-brâu = supranume pentru un om „arţăgos”; azi: „pierde-vară”, om neglijent

Uneori sunt simpatici (1)

azi, Woody Allen

• Sunt foarte mândru de ceasul ăsta de aur. Îl am de la bunicul meu, care mi l-a vândut pe patul de moarte.

• Dragostea este răspunsul – dar cât aştepţi  acest răspuns, sexul pune nişte întrebări foarte bune.

• Dacă există reîncarnare aş vrea să mă transform în vârful degetelor lui Warren Beatty.

• Creierul, ăsta e al doilea organ perfect.

• Nu cred în viaţa de apoi, deşi o să-mi iau nişte lenjerie de schimb.

• Leul şi viţelul o să se culce împreună dar viţelul n-o să prea doarmă.

• Am reflexe proaste. Odată m-a călcat o maşină pe care o împingeau doi tipi.

Later edit:

• La un moment dat Mafia a pus stăpânire pe baletul din New York. În timpul unui spectacol cu Lacul Lebedelor s-au pariat mulţi bani pe lebăda care avea să rămână în viaţă

* din volum “Antologie de vorbe de duh” – Des MacHale

Un zbor frânt

Zborul reginei

Prozatorul şi jurnalist argentinian, Thomas Eloy Martinez, aclamat de critică dar şi de faimoşii săi confraţi romancieri sudamericani, autor, printre altele, a două romane despre cei doi Peron – preşedintele Juan Domingo şi binecunoscuta sa consoartă Eva – a decedat la începutul acestui an.

Bucureşti, în alb şi negru

Bucureşti – diurn şi nocturn

Adrian Majuru are largi curiozităţi în sfera mentalităţilor culturale, etnografiei urbane, psihologiei , antropologiei şi a oraşului Bucureşti. Pe lângă cărţile sale am valsat prin librării, răsfoindu-le, citind ici şi colo câte un fragment, cântărindu-le în mână greutatea şi mental preţul niciodată mic pentru a sfârşi prin a nu cumpăra niciuna. Alegerea acestei cărţi este un mod de a sparge gheaţa.

Câine de librărie

Maidanezii bucureşteni sunt nişte oportunişti. Oriunde găsesc un dumicat de mâncare dar mai ales o vorbă bună, se lipesc.

Dincolo, Franţa

Culegerea de povestiri “Cross Channel”, primeşte în traducerea, de altfel excelentă, a lui Mihai Moroiu, numele de “Cafe au lait”. Volumul este omogen tematic şi divers ca modalităţi de exprimare narativă, Julian Barnes fiind un one man show. El pune în scenă piese: dramatice, amuzante, pitoreşti şi le exhibă  pe rând, ca un magician,  lăsându-ne pe noi,  fascinaţii lui cititori, să asamblăm intrigantul puzzle. Puzzle care nu este decât o istorie alternativă a călătoriile britanice peste Canal, o istorie a influenţelor subtile ale Franţei asupra britanicilor şi a urmele lăsate de aceştia pe pământ francez. Poveştile sunt aproape toate narate de britanici, una singură face excepţie, de altfel cea mai dură dintre ele. Britanici, deci, călătorind spre Franţa.

A fi oale şi ulcele

A fi oale şi ulcele = a fi mort demult

Bucureştii ce s-au dus

Henri Stahl, tatăl sociologului Henri H. Stahl şi al scriitoarei Henriette Yvonne Stahl, a fost stenograf şi pasionat de Bucureşti. O carte cu acest titlu a fost publicată în anul 1910 la Vălenii de Munte apoi republicată într-o ediţie adăugită în 1935. Volumul despre care povestim, apărut la Fundaţia Culturală Gheorghe Marin Speteanu în 2006, reproduce integral textul din 1935.

Concuvintaj

În “Cuvintelnic fără frontiere” a lui Andrei Cornea am găsit istoria scandaloasă a unor cuvinte care, adoptând o atitudine relaxată în plan moral, au decis să practice concubinajul.