A trage mâţa de coadă = a munci din greu; a o duce greu În ciuda utilizării sale cvasi-universale cu sensul de “a pierde vremea, a nu face nimic productiv, a lenevi”, sensul său real, consemnat inclusiv de dicţionare, este cel de muncă grea, dificilă.

Expresiile populare “ a trage la jug”, “a trage la roată” dar şi “a trage mâţa / pe dracu de coadă” sunt folosite cu acelaşi sens de muncă dificilă, trudnică. Primele două sunt uşor de descifrat şi interpretat. A trage la jug în locul unui bou sau a pune în mişcare o roată mergând la nesfârşit în cerc forţează, măcar imaginativ, limita de sus a posibilităţilor umane, una prin forţă iar alta prin rutină.

A trage pe dracul de coada, pe de altă parte este o provocare de altă natură. În folclor, a-l păcăli pe necuratul, a-l determina să facă lucruri în folosul tău sunt dovada unui spirit ascuţit, a unei ingeniozităţi ieşite din comun .Ţin de păcălirea celui care păcăleşte de obicei, necuratul fiind văzut adeseori ca un Trickster. Deci, a-l trage pe dracul de coadă, a-l târâ în urma ta, mergând cu spatele, este o altă sarcină dificilă, în sensul de realizare greu de atins.

Înlocuirea dracului cu mâţa în acestă expresie, cu păstrarea sensului original, poate părea forţată. Nu am găsit nici o referinţă la această substituire dar pot avansa una. Pe de o parte pisica, mai précis motanul negru, este suspectată în popor de a fi “posedată” de necuratul, în sensul de reîncarnare a lui; pe de altă parte, a determina o pisică să te urmeze, obedientă, frizează imposibilul. Şi trebuie să menţionez că mâţa care a sugerat această vorbă era una semi-sălbăticită, locuitorii satelor neţinând animale de companie.

De la “a munci din greu” la “a o duce greu” a fost doar un pas. Se ştie că, dacă munca era bună o luau boierii. Şi se mai ştie că Adam şi Eva au fost evacuaţi din Rai, după incidentul cu mărul şi au fost condamnaţi , ei şi urmaşii lor, să-şi câştige traiul cu trudă mâinilor / trupului. Iar Eva, capul răutăţilor, să nască în chinuri. Dar asta e altă poveste.

Revenind la subiect găsim, cu un înţeles similar: „a trage targa pe uscat”=a o duce greu, a o scoate cu greu la capat” Aici lucrurile sunt explicate de specialişti, cărora le dăm cuvântul. Iniţial, pentru a face referire la un efort deosebit, la o muncă dificilă, enunţul trebui să fi cuprins termenul catargă ‘galeră’ aşa cum o dovedeşte şi enunţul unui blestem, recuperat de Tocilescu în ale sale Materiale folkloristice; unui Gheorghe i se doreşte să ajungă rob la turci: “Să-mi tragi ziua la catargă; / Să-mi tragi catarga pe uscat / Şi noaptea cu fier legat”. Explicaţia este completată de un citat din Anton Pann: “Trage neîncetat / Vetrela pe uscat” (adică “pânza corabiei”), expresie sinonimă cu “a târâ barca pe uscat” Targa fiind un mod de transport eminament terestru, raportarea expresiei a trage targa pe uscat s-a putut face doar la sfera figurativă populată de: a trage mâţa / pe dracul de coadă; a targe la jug; a trage pe roată, etc.

Şi n-am să închei fără a aminti de “a căra pietre de moară” care se utilizează preponderent în cheie pozitivă: “doar nu te-o pune să cari pietre de moară; doar nu ai cărat pietre de moară” adică munca nu este atât de grea pe cât se estimase – din comoditate – iniţial.

Sper ca Florin, cel care a solicitat lămurirea, să fie mulţumit şi închei cu un sfat. Să nu încercaţi varianta cu pisica nici măcar în glumă, pentru că ea nu are nici o vină.

Advertisements