You are currently browsing the monthly archive for March 2010.
Sub piele – Michel Faber
Sub piele – titlu care provine de la o expresie ce revine ca un motto: „sub piele suntem cu toţii la fel”- este o carte care la prima impresie pare o distopie combinată cu un SF-Horror. Este doar o disimulare.
Am în bookmarks vreo 10-12 bloguri prin care trec zilnic să văd ce mai zice lumea. Mai am şi o listă întreagă de bloguri şi site-uri culinare, prin care trec mai rar.
Cu câteva zile în urmă, navigând eu la sfârşit de program, ajung pe site-ul revistei Good Food. Acolo, concurs. Premiu: produse Pyramis pentru utilarea bucătăriei. Mod de participare: scrieţi în 230 de caractere de ce vă place să gătiţi. Multe răspunsuri de la doamne, din cele clasice şi serioase. “Hai să condimentăm puţin atmosfera!” mi-am zis şi m-am apucat să scriu. Şi am scris eu verificând să nu fie mai mult de 230 cuvinte. Zis şi făcut, copy-paste pe spaţiul desemnat de postare. No, nu încape!! De ce oare? Pentru că spaţiul era pentru 230 caractere. Acu, dacă tot l-am scris parcă e păcat să nu-l citească nimeni. Aşa că l-a trimis pe o adresă de mail redacţiei şi m-am decis să-l pun şi aici…….
La concurs nu am mai participat că e cu tragere la sorţi.
Gătitul e o plăcere
Cu zahăr, nucşoară, miere
Cuişoare,pătrunjel
Chilly şi puţin piper.
Cu legume şi cu carne
Cu fructe bune puntru doamne
Cu bureţi şi scoici şi paste
Chiar şi cu rădăcinoase.
Cu ele compun scrisori
Celor dragi şi răbdători
Parfumate, delicate,
Bibilite, gâdilate
În care le spun pe şleau
Cu iubirea cum mai stau:
Când mi-e sufletul văpaie
Mexic scrie pe tigaie
Chilly con carne ai spus?
E gata, acuş, acuş;
Când sunt cam dusă cu capul
Nu ştiu de-oi vrea dulce, acru…
Chinezării styr-fry să ştii
Deseară vei mânca, de vii;
Când romantică mă simt
Nu cred că pizza am să-ntind
Ci am să rulez cu dor
Un involtini mai uşor;
Şi dacă ziua a fost mai neagră
Te-oi servi cu ciocolată
Amăruie cu portocale
Să-ţi miroasă gura a floare;
Pentru dimineţi calde
Lângă o cafea cu lapte
Scones ar merge, nu-i aşa?
Nici dulceaţa nu e rea!;
În zile calde de vară
Mai pe seară
Pe grătarul fumegând
Felii de Haloumi în rând
Cu pâine cu crustă groasă
Aromitoare, gustoasă;
Iarna însă, pe urgie
Masa nu mai e zglobie –
Fasolica cu ciolan
E un fel de La Mulţi Ani
Când prin zloată şi nămeţi
Doar la ea gându-ţi îndrepţi
Lângă murături când şade
Fericirea e aproape.
Dar revin c-am divagat
Despre ce m-aţi întrebat?
De ce-mi place să gătesc??
Când aflu vă povestesc.
Nu m-am mai situat pe un loc fruntaş într-un clasament vreodata.
Vă spuneam că scriu haiku-uri….
Buna dispoziţie poate fi molipsitoare…. More than 200 dancers were performing their version of “Do Re Mi”, in the Central Station of Antwerp. with just 2 rehearsals they created this amazing stunt!..
……..din punctul de vedere al unei mătuşici:
– întâmpinatul la uşă cu interes sau indiferenţă, funcţie de starea de spirit. Când e cu interes se prezintă obiectul cu care urmează să ne jucăm (de exemplu mingea);
– umblatul în patru labe, în urmărirea domnişoarei, din nou şi din nou până genunchii încep să scârţâie;
– aruncatul cu jucăriile pentru că mătuşica face aport frumos;
– invitaţia fermă cu palma bătută de podea (stai aici să ne jucăm!);
– umblatul în patru labe pe sub mese şi scaune ca să determini domnişoara incitată să iasă de unde s-a ascuns (amuzant, repetăm!);
– indicaţia precisă cu arătătorul: ăă, ăă. Mătuşica ia obiectele din zonă la rând, domnişoara scutură din cap, la fiecare şi spune: neap!
– rutina de a verifica dacă mătuşica a achiziţionat vreo tinichea nouă;
– primul săniuş din viaţa domnişoarei: părinţii şi mătuşica sunt invitaţi pe rând să însoţească prinţesa în josul pantei;
– când domnişoara oboseşte îţi spune: pa, pa!! (mai du-te şi tu, că e ora de baie şi mie mi-e somn);
– plăcerea de a i se povesti cărţile cu ilustraţii, penibilul situaţie când ea aşteaptă şi tu nu ştii ce să mai spui (repeţi, improvizezi, etc)
– lucrurile pe care vrea să le faci şi pentru că nu vorbeşte nu pricepi şi ea repetă şi tu tot nu pricepi şi sfârşeşti prin a te simţi ca un idiot….
– curiozitatea nestăvilită, ambiţia de a face lucruri singură, enervări adorabile când se dă cu capul de toate cele (mimând evident..)
Divagaţii 