Cursurile la ID au început târziu, când entuziasmul se topise deja în mlaştina activităţilor cotidiene. Dar, într-un frumos week-end de toamnă târzie am pornit cu paşi sfioşi şi zâmbet larg spre FJSC.

Paşii sfioşi sunt un must în prima zi de şcoală iar zâmbetul se datora entuziasmului care renăscuse din propria-i cenuşă mai ceva ca pasărea Phoenix. Şi, ca în orice primă zi de şcoală, am plecat şi am ajuns devreme. Coridoarele erau pustii, sala numită în orar Lab Master nu exista, am aflat târziu, după modificarea operată de harnicele secretare, că este vorba de sala 106 – un laborator. Fiind un laborator, echipat cu calculatoare, la sfârşitul fiecărui curs eram nevoiţi să ne luăm lucrurile şi să ieşim pe coridor. Acesta este aspectul care mi-a amintit cel mai tare de liceu, să stai cu toate lucrurile în braţe proptit de peretele unui coridor lângă o uşă încuiată aşteptând profesorul.

Studenţii de la ID se împart în două mari categorii: cei care fac şi o altă facultate la zi sau au job-uri sau amândouă şi cei nu fac nimic altceva. Ei sunt foarte tinerii, majoritatea au 19-22 ani.Profesorii sunt plictisiţi/enervaţi de faptul că trebuie să-şi strice weekend-urile cu noi şi doritori de o relaţie elev-profesor de genul Open Course – discuţii animate, provocatoare. La o simplă privire aruncată peste puştimea strânsă în bănci constată că n-o să fie. Şi se întristează sau devin frustraţi. Atunci apar reproşurile. Mai mult sau mai puţin voalate. Noi muncă multă/efortintelectual/weekend-uri irosite/bani puţini, voi indiferenţă/plictis/dezinteres. Copii vin acolo pentru o diplomă şi sunt şocaţi că trebuie să se agite pentru ea. Unii sunt motivaţi, mai şi muncesc pentru banii cheltuiţi, dar sunt puţini.

Ni s-au dat suporturi de curs – tutorate, un fir roşu călăuzitor prin materie. Fiecare tutorat are teme. Acestea abia te fac să înţelegi dimensiunea problemei, îţi pun mintea la contribuţie. Şi te trimit la bibliotecă, singura sursă reală de informare. Temele trebuie rezolvate până la tutoratul următor. Cele aferente tutoratele 1 şi 2. Cele pentru tutoratul 1 trebuiau predate la prima întâlnire. N-a făcut-o nimeni, cel puţin la mine în grupă. Luând în considerare reacţia profesorilor cred că situaţia este cvasiuniversală.

Aşa că am strâns ceva cărţi, urmează să ajung la bibliotecă să-mi fac abonament. Mai rămâne să citesc, să înţeleg ce citesc, să-mi iau notiţe având în vedere că pentru o temă am mai multe surse de informare, să-mi fac temele….
Uraţi-mi succes.

Advertisements