De pe site-ul autorului aflăm că vor apărea, postmortem, încă două romane. Pe care cu siguranţă nu le voi mai cumpăra, nici nu voi mai avea curiozitatea să le citesc. Dacă Prey (Prada) a fost într-un fel, nici prea-prea nici foarte- foarte, State Feat (Frica) a fost o ciorbă cu pretenţii, care prezenta argumente pro şi contra la mult dezbătuta problemă a încălzirii globale.

Dezamăgită, când a apărut Next, am evitat-o. Întâmplarea a făcut ca Polirom să o vândă la oferta cu 9.99 ron (cartonată) şi m-am lăsat tentată. Şi m-am păcălit. Am citit-o acum două luni şi nu-mi mai amintesc din ea decât un lucru. Într-un laborator o femelă cimpanzeu este fertilizată artificial. Donatorul voluntar este şeful proiectului. Din acestă aventură ia naştere o corcitură inteligentă şi vorbitoare, păroasă, cu alură şi apucături de cimpanzeu.

Genetica pe care o ştiu eu spune că nu se poate, în ciuda insistenţelor că genomul uman şi cel al cimpanzeului sunt identice în proporţie de 99%. Exact procentul lipsă face lucrurile irealizabile. Dar să revenim! Totul este bine când se termină cu bine, pentru că cercetătorul îl aduce – pe băiat/cimpanzeu -acasă şi soţie sa decide că îl vor creşte ca pe un membru al familiei.

Cam aşa. Dacă vedeţi pe rafturile librăriilor cartea, sfatul meu este să spuneţi: “next”
Recomandări: Jurassic Park, Congo; Timeline (Prizonierii timpului); Rising Sun (Răsărit de soare); Disclosure (Hărţuire sexuală).