…..sfîrşit de capitol

Da, este oficial, sunt studentă (de la toamnă – să nu ardem etapele)!. Banii si-au schimbat proprietarul (jumătate din suma pe un an). Aşteptăm începutul anului universitar!

Ca la orice sfîrşit de capitol se impun ceva concluzii.
Experinţa acesta a fost deosebită pentru mine. Pornită din dorinţa de a-mi schimba, din nou, job-ul, în sensul de altă activitate, a fost completată de dorinţa de a demonstra, mie în primul rând apoi celorlalţi, că pot mai mult.
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu am stat prost la capitolul încredere în mine însămi. Câştigarea acestei încrederi este obiectul unei lupte pe care o port de decenii. Vara acesta a adus, suprinzător şi pentru mine, o determinare iesită din comun. Urmare a deciziei de a da la facultate, am citit subiectele de anul trecut (la mândra facultatea) şi am decis instantaneu că pot da examan pe aceste subiecte. Încrederea că pot, ştiu, voi reuşii, a fost atât de deplină, de covîrşitoarea, că nu i-am putut rezista. Toţi, absolut toţi cunoscuţii mei, familie, prieteni, am fost super surprinşi. Ca dovadă că nu sunt un om al deciziilor pripite. Toată experienţa, văzută prin ochiul realist, avid de a înregistra fidel reacţii umane, amuzat şi relaxat a unui om de 39 de ani, a fost fabuloasă. Am trait sentimente uitate, sau netrăite vreodată. Totul a fost ca o injecţie cu TINEREŢE, drog extrem de puternic, a căror efecte pozitive nu au dispărut nici până azi. Tonusul phisic a crescut imens, am fost întrebată dacă m-am îndrăgostit, am fost veselă, amuzantă, pozitivă, am avut 18 ani şi nici o grijă.

Luna iulie a anului de graţie 2009 a fost cea mai frumoasă şi mai interesantă lună din viaţa mea.

Advertisements